TUTUÍ, tutuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. A(-și) spune „tu” când stă (ori stau) de vorbă (ca semn al relațiilor familiare); a fi în relații familiare cu cineva. – Din tu (după fr. tutoyer). Vezi definitia »

ÎNDRITUÍ, îndrituiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A îndreptăți. [Prez. ind. și: îndrítui] – În + drit + suf. -ui. Vezi definitia »

fălțui, fălțuiesc v. t. a istovi / a epuiza un partener de sex. Vezi definitia »

DRĂMĂLUÍ, drămăluiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A drămui. – Dram + suf. -ălui. Vezi definitia »

ÎNGÂRLUÍ vb. IV. v. îngurlui. Vezi definitia »