PROTAMÍNĂ s. f. proteină bazică cu un conținut mare de aminoacizi, în celulele seminale ale peștilor. (< fr. protamine) Vezi definitia »

SÚMĂ, sume, s. f. 1. Rezultatul operației de adunare a unor numere, a unor cantități sau a unor lucruri de același fel; total. ◊ Sumă aritmetică = rezultatul adunării unui șir de numere luate în valoare absolută. Sumă algebrică = rezultatul adunării unor cantități de același fel, ținând seama de semnul lor. ♦ Cantitate totală, totalitate. Cantitate de bani. ◊ Expr. A-și face suma = a agonisi atât cât crede că îi trebuie. Număr (mare); mulțime, sumedenie. – Din lat. summa, pol. suma. Vezi definitia »

SEROTONÍNĂ s. f. substanță hormonală secretată de celulele cromafine ale peretelui intestinal și de diverse țesuturi, cu acțiune vasoconstrictoare. (< fr. sérotonine, engl. serotonin) Vezi definitia »

METÓDICĂ s. f. 1. ramură a pedagogiei care studiază principiile și metoda de predare proprii fiecărui obiect de studiu. 2. lucrare pedagogică în care sunt expuse metode la un anumit obiect de studiu. (< germ. Methodik, rus. metodika) Vezi definitia »

ENCEFALÓZĂ, encefaloze, s. f. (Med.) Denumire generică pentru o afecțiune cerebrală degenerativă. – Din fr. encéphalose. Vezi definitia »