gíngaș / gingáș (-șe), adj. – 1. Delicat, fragil, care se fărîmă. – 2. Delicat, iubitor. – 3. Delicat, complicat, dificil. – 4. Răsfățat. Mag. dial. dsingás, zsingás, în loc de gyengyés (Miklosich, Fremdw., 89; Cihac, II, 501; Berneker 300; Gáldi, Dict., 91; DAR), cf. sb., cr., slov. gingav „debil, leneș”. Sec. XVII. – Der. gingăși, vb. refl. (a slăbi, a deveni firav; a se răsfăța, a face nazuri); gingășie, s. f. (delicatețe). Vezi definitia »

FELÉNDREȘ s. n. (Înv.) Sortiment de postav fin (de Flandra). [Acc. și: felendréș] – Cf. pol. felendysh, germ. flandrisch. Vezi definitia »

tăináș, tăináși, s.m. (reg.) persoană care vorbește în taină cu alții. Vezi definitia »

SCĂUIÉȘ s. n. V. scăunaș. Vezi definitia »

BUTÁȘ, butași, s. m. Porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă. – Din magh. bujtás. Vezi definitia »