MAGNÉZIE s.f. Oxid de magneziu în formă de praf alb, întrebuințat în medicină ca purgativ. [Gen. -iei. / < fr. magnésie]. Vezi definitia »

IGNÍȚIE s. f. procedeu de aprindere cu ajutorul unui ignitor. (< fr. ignition) Vezi definitia »

sánie (sắnii), s. f. – Vehicul de zăpadă. Sl. (bg., sb., slov., rus.) sani (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 325; Conev 70), pol. sanie, cf. ngr. σάνια (Meyer, Neugr. St., II, 56), alb. saje, mag. szán. – Der. săniuș (var. săniiș), s. n. (loc alunecos, de sanie; sport cu sania); săniat, s. n. (Trans., sportul cu sania). Vezi definitia »

GASTRALGÍE s. f. durere de stomac; gastrodinie. (< fr. gastralgie) Vezi definitia »

CLAUSTROFOBÍE s. f. teamă patologică de spații închise. (< fr. claustrophobie) Vezi definitia »