mâglí, mâglésc, vb. IV (reg.) a face o casă de lemn, îmbucând capetele grinzilor, unele în altele. Vezi definitia »

ZGÂNCILÍ, zgâncilesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A irita o rană (rupând coaja formată deasupra). – Din zgancă. Vezi definitia »

răscălí, răscălésc, vb. IV (reg.) a scurma, a râcâi. Vezi definitia »

pilí (pilésc, pilít), vb. – 1. A bea, a trage la măsea. – 2. (Refl.) A se chercheli, a se afuma. – Var. chili. Țig. pi-, part. pilo „a bea” (Vasiliu, GS, VII, 122; Graur 180; Juilland 171). – Der. pileală, s. f. (băutură, beție); pilangiu, s. m. (bețiv); chilaci, s. m. (Mold., bețiv), cf. țig. sp. pilé „bețiv” (Besses 130). Vezi definitia »

TÂRCOLÍ, târcolesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A da târcoale. – Din bg. tărkolĩa. Vezi definitia »