rușfét (rușféturi), s. n. – 1. Cadou făcut unui slujbaș pentru a-l mitui. – 2. Mită, șperț. – Mr. rușfete, megl. rușfet. Tc. (arab.) rüșvet (Șeineanu, II, 303; Lokotsch, 1722), cf. alb. rüšvet, bg. rušvet. Vezi definitia »

JET¹, jeturi, s. n. Curent de lichid sau de gaz care țâșnește cu presiune printr-un orificiu. – Din fr., eng. jet. Vezi definitia »

POLICHÉT, polichete, s. n. (La pl.) Clasă de viermi inelați caracterizați prin parapode bine dezvoltate, prevăzute cu un număr mare de pori, și care se târăsc pe fundul apelor marine sau se afundă în mâl și nisip; (și la sg.) vierme inelat care face parte din această clasă. [Var.: polichétă s. f.] – Din lat. polychaeta, fr. polychètes. Vezi definitia »

CLICHÉT, clichete, s. n. Organ de mașină în formă de bară scurtă articulată la un capăt, iar cu celălalt capăt astfel profilat încât să împiedice rotirea într-un anumit sens a unei roți dințate. – Din fr. cliquet. Vezi definitia »

BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu capul, urechile și corpul lungărețe, cu labele scurte, cu pete roșietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor și bursucilor. – Fr. basset. Vezi definitia »