DEZORIENTÁRE s. f. acțiunea de a dezorienta; descumpănire, uluire, deconcertare. ◊ pierdere a capacității individului de a-și reprezenta situația în timp și spațiu, de a identifica propria persoană sau a celorlalți. (< dezorienta) Vezi definitia »

CONCEDIÉRE, concedieri, s. f. Acțiunea de a concedia și rezultatul ei; eliberare sau îndepărtare din serviciu. [Pr.: -di-e-] – V. concedia. Vezi definitia »

ȚEVUÍRE, țevuiri, s. f. Acțiunea de a țevui și rezultatul ei. – V. țevui. Vezi definitia »

ȘEMIZÁRE, șemizări, s. f. (Tehn.) Îmbrăcare într-un înveliș, într-o cămașă. – Cf. fr. chemiser. Vezi definitia »

SOLFEGIÉRE s.f. Acțiunea de a solfegia și rezultatul ei. [Pron. -gi-e-. / < solfegia]. Vezi definitia »