TERIBILÍSM s. n. atitudine, comportare, vorbă, faptă care șochează; extravaganță, excentricitate. (< fr. terribilisme) Vezi definitia »

DALTONÍSM s. n. Defect al vederii care constă în incapacitatea de a distinge culorile, în special roșul de verde. – Din fr. daltonisme. Vezi definitia »

ELENÍSM s.n. 1. Etapă în istoria și civilizația societății sclavagiste a popoarelor din bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între epoca cuceririlor lui Alexandru Macedon și căderea imperiului acestuia sub stăpânire romană. 2. Expresie specifică limbii eline. [Pl. -me, var. helenism s.n. / < fr. hellénisme]. Vezi definitia »

HIPERGENITALÍSM s. n. 1. supradimensionare a organelor genitale externe. 2. secreție exagerată a glandelor genitale; hipergonadism. ◊ hiperactivitate sexuală. (< fr. hypergénitalisme) Vezi definitia »

SEÍSM¹ s. n. cutremur (de pământ). (< fr. séisme) Vezi definitia »