Definita cuvantului bujor
bujór (-ri), s. m. – Plantă cu flori mari (Paeonia officinalis). – Megl. băjur. Sl. božurŭ (Cihac, II, 32; Mklosich, Lexicon, 35); cf. bg., sb., cr., slov. božur, alb. božjur, mag. bozsarosza. – Der. bujorel, s. m. (Orchis papilionacea; Orchis morio; Amaranthus caudatus; Ranunculus repens; Clavaria botrytis etc.); îmbujora, vb. (a se înroși, a se aprinde la față).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bujor
BASIDIOSPÓR, basidiospori, s.m. Spori purtați de o basidie. [Sil. -di-o-] – Din fr. basidiospore. Vezi definitia »
Conducator al Tarii Romanesti Vezi definitia »
FLOCULATÓR s. n. bazin circular pentru epurarea apelor prin floculație. (< fr. floculateur) Vezi definitia »
STIVATÓR, stivatori, s. m. (Rar) Stivuitor. – Stiva + suf. -tor. Vezi definitia »
UNIFLÓR, -Ă adj. (despre inflorescență, plante) cu o singură floare. (< fr. uniflore) Vezi definitia »