ȘEDÍNȚĂ, ședințe, s. f. 1. Adunare organizată a membrilor unui corp constituit, a unui colectiv, a personalului unei întreprinderi, al unei instituții, pentru a discuta, pentru a dezbate și a hotărî ceva. ♦ Dezbatere a unei cauze în fața unei instanțe judecătorești. 2. Interval de timp în care se face o expunere, se execută o acțiune, se aplică un tratament medical etc. – Ședea + suf. -ință (după fr. séance). Vezi definitia »

APOGIATÚRĂ, apogiaturi, s. f. Notă muzicală executată, ca ornament, înaintea altei note, la distanță de un ton sau de un semiton de aceasta, cu scopul de a o pune mai bine în evidență. [Pr.: -gi-a-] – It. appogiatura. Vezi definitia »

frigarniță, frigarnițe s. f. (er.) femeie frigidă. Vezi definitia »

ENDARTERÍTĂ s. f. inflamație a endarterei. (< fr. endartérite) Vezi definitia »

ERITROZÍNĂ s.f. Substanță colorantă folosită ca sensibilizator fotografic în galben și portocaliu. [< fr. érythrosine]. Vezi definitia »