BOTÉL s. n. vas fluvial vechi transformat în cabană ancorată la malul apei. (< fr. bothel) Vezi definitia »

PNEUMATOCÉL s.n. (Med.) Tumoare gazoasă intrapulmonară. [< fr. pneumatocèle, cf. gr. pneuma – aer, koilos – cavitate]. Vezi definitia »

BABEL, Isaak Emmanuilovici (1894-1941), scriitor rus. Nuvele evocînd momente din Războiul Civil („Armata de cavalerie”) și scene din viața micii burghezii evreiești („Povestiri din Odessa”). Proscris de autorități și arestat în 1939. A murit în închisoare. Vezi definitia »

CRENÉL s.n. 1. Deschizătură practicată într-un zid de apărare, care permite tragerea cu arma stând la adăpost de loviturile inamicului. 2. Ornament la partea superioară a unui dulap, în special în goticul german, care imită crenelurile (1) unei fortificații. [Pl. -luri, -le. / cf. fr. créneau]. Vezi definitia »

URÂȚÉL, -ÍCĂ, urâței, -ele, adj. Diminutiv al lui urât (I); cam urât. – Urât + suf. -el. Vezi definitia »