mai se poate Vezi definitia »

ái (ái), s. m. – Usturoi. – Mr., megl. al’ŭ, istr. ǫlú. Lat. alium (Pușcariu 47; Candrea-Dens., 25; Rew 366; DAR); cf. alb. aj, it. aglio, prov. alh, fr. ail, cat. all, sp. ajo, gal., port. alho. – Der. ai (var. aia), vb. (a condimenta cu usturoi); aișoară, s. f. (plantă, usturoiță); aișor, s. m. (ghiocel; crin-de-pădure; plantă); aitură, s. f. (piftie cu usturoi); aiuș, s. m. (plantă, Alium silvestre). Vezi definitia »

BUHÁI², buhaiuri, s. n. Instrument muzical popular folosit de colindători în ajunul anului nou, format dintr-o putinică cu fund de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage producând un sunet asemănător cu mugetul unui taur. [Pl. și: buhaie] – Din buhai¹. Vezi definitia »

cravái (-iuri), s. n. – (Banat) Dar care se face lăuzelor. Sb. krava(l)j „dar de nuntă” (DAR). Vezi definitia »

CORÁI adj., inv., s. n. (de) culoarea coralului¹, roșu. (< fr. corail) Vezi definitia »