Definita cuvantului sălășluitor
sălășluitór, sălășluitoáre, adj., s.m. și f. (înv.) 1. (adj.; s.m. și f.) (persoană) care sălășluiește, locuiește, trăiește într-un anumit loc; locuitor. 2. (adj.; despre așezări) care se află, care este situat într-un anumit loc. 3. (adj.; s.m. și f.) (persoană) care petrece noaptea la cineva, care rămâne la cineva. 4. (s.m. și f.) persoană care găzduiește pe cineva, care ia pe cineva în gazdă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu sălășluitor
MIRUITÓR, miruitori, s. m. (Rar) Preot care miruiește1. [Pr.: -ru-i-] – Mirui1 + suf. -tor. Vezi definitia »
ABRAZÓR, abrazoare, s. n. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial), folosită la prelucrarea prin așchiere. – Cf. abraziune. Vezi definitia »
ALEZÓR s.n. Unealtă folosită pentru alezare. [Cf. fr. alésoir]. Vezi definitia »
TRIMOTÓR, trimotoare,adj. (În sintagma) Avion trimotor (și substantivat, n.) = avion cu trei motoare. – Din fr. trimoteur. Vezi definitia »
VESTITÓR, -OÁRE, vestitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care vestește; care prevestește. 2. S. m. și f. Persoană care duce și aduce vesti, care anunță sau care prezice; (pop.) persoană care însoțește pe nuntași (făcând anunțurile). – Vesti + suf. -tor. Vezi definitia »