năsluí, năsluiésc, vb. IV (reg.) a da năvală. Vezi definitia »

pizmăluí, pizmăluiésc, vb. IV (înv.) a urî; a dușmăni; a invidia. Vezi definitia »

ȚEPUÍ, țepuiesc, vb. IV. tranz. și refl. (Arg.) 1. Tranz. A păcăli, a înșela, a escroca; a frauda; a da țeapă (cuiva). 2. Refl. A se lăsa păcălit, înșelat, escrocat; a lua țeapă. – Din țeapă + suf. -ui. Vezi definitia »

povinuí, povinuiésc, vb. IV refl. (înv.) a se supune (cineva), a da ascultare (cuiva), a asculta (de sau pe cineva). Vezi definitia »

zbengui, zbenguiesc v. r. (er.) a participa la preludiul unui act sexual. Vezi definitia »