SPINTECÁ, spíntec, vb. I. Tranz. 1. A despica cu un instrument ascuțit trupul (sau o parte a trupului) unei ființe, printr-o tăietură lungă și adâncă. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) înjunghia, a (se) ucide (prin înjunghiere). ♦ A despica un material fibros, metalic etc. în lungul fibrelor, al direcției de orientare a cristalelor etc. 2. Fig. A străbate spațiul (cu iuțeală). 3. A sfâșia, a rupe (haine, stofe). – Lat. *expanticare (< pantex). Vezi definitia »

REZECÁ, rezéc, vb. I. Tranz. A face o rezecție. – Din fr. réséquer. Vezi definitia »

ENDECA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) unsprezece (ori)”. [< fr. hendeca-, cf. gr. hendeka]. Vezi definitia »

TRÓNCA-TRÁNCA interj. v. tronca-tronca. Vezi definitia »

DENAZIFICÁ vb. tr. a desființa nazismul german și urmările lui. (după fr. dénazifier) Vezi definitia »