pleosc!, interj., s.f. 1. (interj., pop.) cuvânt care redă zgomotul produs de căderea unui corp moale sau de lovirea unui corp moale sau elastic de altul, de căderea apei sau al apei în care cade ceva. 2. (reg.; s.f.; în forma „pleoască”) lovitură dată cu palma. 3. (reg.; s.f., în forma „pleoască”) ciumăfaie (plantă medicinală foarte toxică). Vezi definitia »

AVOCĂȚÉSC, -EÁSCĂ, avocățești, adj. De avocat. – Din avocat + suf. -esc. Vezi definitia »

huțănésc, huțăneáscă, huțănéști, adj. și s.f. art. (reg.) 1. (adj.) care se referă la huțani (huțuli), al huțanului (huțulului), de huțan (huțul). 2. (s.f. art.) horă specifică huțanilor (huțulilor). Vezi definitia »

ISTORICÉSC, -EÁSCĂ, istoricești, adj. (Înv.) Istoric. – Istoric + suf. -esc. Cf. rus. istoriceskii. Vezi definitia »

MATEMATICÉSC, -EASCĂ, matematicești, adj. (Înv.) Matematic². ♦ Fig. Riguros, exact. – Matematic + suf. -esc. Vezi definitia »