púruri, adv. – Totdeauna, veșnic. – Var. d(e-a) puure(a). Origine necunoscută. Lat. porro „înainte”, cu elementul -re obscur, care apare și în aiure(a) sau altminteri (Cipariu, Gram., 127; Meyer 346; Tiktin; Candrea), este dificil fonetic. S-a presupus și originea sl. (Cihac, II, 300); și lat. perpĕtuālis (Koerting 7070), care nu este posibil (Densusianu, Rom., XXXIII, 284); și lat. per hora, prin intermediul alb. përherë (Skok, Arch. Rom., VIII, 157; Capidan, RF, II, 282), care pare insuficient; și lat. *pororsus, în loc de prorsūs (Scriban); și lat. pūrus (Pușcariu 1411, REW 6864). Vezi definitia »

văicărí (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se văicăréște, imperf. 3 sg. se văicăreá; conj. prez. 3 să se văicăreáscă Vezi definitia »

om cu o mie de chipuri expr. actor cu mari disponibilități pentru rolurile de compoziție. Vezi definitia »

REFERÍ vb. IV. 1. intr. A face un referat; a raporta. 2. refl. A viza, a se raporta (la ceva sau la cineva). [P.i. refér, conj. 3 -re, var. referá vb. I. / cf. fr. référer]. Vezi definitia »

ȘURUBĂRÍ, șurubăresc, vb. IV. Intranz. A face șurubării, a umbla cu șmecherii, cu tertipuri pentru a realiza ceva. – Din șurubar. Vezi definitia »