pitoésă s.f. (reg.) varietate de struguri cu boabe mari, albe, sferice și puțin turtite. Vezi definitia »

cúcă (cúci), s. f. – 1. Cîrlig. – 2. Năvod pătrat. Bg., sb. kuka (DAR). Cuvînt care circulă în bazinul Dunării. Vezi definitia »

stávă, stáve s.f. 1. (înv. și reg.) herghelie de cai. 2. (reg.) loc îngrădit în care se țin vara caii, pentru a paște împreună. 3. (reg.) loc răcoros, mai ales cu umbră, unde se odihnesc noaptea sau ziua la amiază, vara, vitele, oile, caii; staniște, meriză, toriște. 4. (reg.) loc unde pasc caii. 5. (reg.) grămadă de snopi făcută pe câmp (formată din 13 snopi); pletiță, cârstă. Vezi definitia »

LINIATÚRĂ, liniaturi, s. f. Ansamblul liniilor orizontale sau verticale imprimate pe o foaie, un caiet, un registru etc. [Pr.:-ni-a-] – Din germ. Lineatur. Vezi definitia »

CÁBULĂ, cabule, s. f. (Rar) Superstiție de jucător (de cărți). – Tc. kabul. Vezi definitia »