CĂRBUNÁȘ, cărbunași, s. m. Diminutiv al lui cărbune. – Cărbune + suf. -aș. Vezi definitia »

scârțâíș, scârțâíșuri, s.n. (reg.) 1. scârțâit. 2. adaos special la încălțăminte, pentru a o face să scârțâie în timpul mersului; scârț, scârțâitoare. Vezi definitia »

târș s. n. sg. 1. lehamite. 2. jenă. Vezi definitia »

POVÂRNÍȘ, povârnișuri, s. n. Parte înclinată sau abruptă a unei înălțimi; coastă, pantă. – Povârni + suf. -iș. Vezi definitia »

GIUMBÚȘ, giumbușuri, s. n. (Rar) Giumbușluc. – Din tc. cümbüș. Vezi definitia »