FOTÓN s.m. Particulă elementară de radiație luminoasă. [< fr. photon, cf. gr. phos – lumină]. Vezi definitia »

TRITÓN² s. n. (muz.) interval de trei tonuri; cvartă mărită; cvintă micșorată. (< it. tritono, fr. triton) Vezi definitia »

cotlón (cotloáne), s. n. – 1. Foc primitiv, făcut cu pietre îngrămădite, care protejează flăcările. – 2. Nișă, firidă. – 3. Ascunzătoare, vizuină. – 4. Loc stîncos, stîncărie. Mag. katlan (DAR), din sl. kotĭlŭ „căldare” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 76), cf. cocli, și ceh. kotlina „căldare, crater”. Este dublet de la coclan (var. cotlan, corlan), s. n. (Olt., cămin), ca și de la coclauri, s. n. pl., cu sing. analogice coclaur și coclaur și coclaură (loc stîncos, creastă, țanc), care pare a proveni de la un sing. *coclău, var. de la cotlon 4 (după DAR, din mag. kö „piatră”; după Byck-Graur, 28, din sl. *kotlavŭ). – Der. cotloni, vb. (a face fumar la un cuptor; a iscodi, a căuta); cotloneală, s. f. (căutare, cercetare). Vezi definitia »

ESPADÓN, espadoane, s. n. Sabie mare cu două tăișuri, care se mânuia cu ambele mâini, folosită mai ales în sec. XV-XVI. – Din fr. espadon. Vezi definitia »

SIMPOZIÓN s.n. 1. (Ant.) Ultima parte a unui banchet, în care se bea, se executau dansuri și cântece și se purtau conversații. 2. Întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc. [Pron. -zi-on. / < fr., gr. symposion, cf. gr. syn – cu, posis – faptul de a bea]. Vezi definitia »