Definita cuvantului scăfiță
scăfíță, scăfíțe și scăfíți, s.f. (reg.) 1. vas de lemn în formă de cupă sau de ceașcă de mici dimensiuni, din care se bea. 2. (înv.) scafă mică; scăfiță (v.). 3. conținutul unei scăfițe; conținutul cu vasul respectiv. 4. căuș mic de lemn cu care se scoate apa din luntre. 5. sertar mic de masă; sertăraș. 6. o parte a morii de apă. 7. articulație. 8. numele a două specii de ciuperci necomestibile.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu scăfiță
COLÁNĂ s.f. (Italienism) Culegere de poezii sau de proză cu temă comună; (p. ext.) colecție de opere. [< it. collana]. Vezi definitia »
MÚLĂ, mule, s. f. (Rar) Mulaj; p. ext. tipar, formă [Var.: mul subst.] – Din fr. moule. Vezi definitia »
INTRĂTÚRĂ, intrături, s. f. Adâncitură făcută sau existentă într-un zid, într-o stâncă etc. – Intra2 + suf. -ătură. Vezi definitia »
ZDROBITÚRĂ, zdrobituri, s. f. (Rar) Sfărâmătură, strivitură[1]; rană produsă prin zdrobire. – Zdrobi + suf. -tură. Vezi definitia »
RĂPCIÚGĂ s. f. 1. Boală contagioasă (la cai), caracterizată prin ulcerații pe mucoasa nazală, respirație grea etc.; morvă. 2. Epitet dat unui animal slab, neîngrijit, bolnav, bătrân. – Et. nec. Vezi definitia »