Definita cuvantului burcă
búrcă (búrci), s. f. – Pîine mare. Tc. bürek (cf. Iordan, BF, VI, 170), cf. bg. burek, ngr. μπουρέϰι. În Mold.Der. burechiușe, s. f. (tăiței de supă).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu burcă
IDIOPLÁSMĂ s. f. parte activă a citoplasmei, cu rol în transmiterea caracterelor ereditare. (< fr. idioplasme) Vezi definitia »
DESETÍNĂ, desetine, s. f. 1. (În sec. XV-XVIII, în Moldova) Impozit de zece la sută din produse, mai ales din recolta de la stupii de albine; zeciuială, dijmă. 2. Măsură agrară rusească, folosită odinioară și la noi, egală cu 1,09 ha. [Acc. și: desétină.Var.: (2) deseátină s. f.] – Din bg., scr. desetina. Vezi definitia »
teșcoávă, teșcoáve, s.f. (reg.) 1. burduf mic. 2. bășică uscată; teșcău. 3. persoană, lucru vizat. Vezi definitia »
pipiță, pipițe s. f. (peior.) fată; femeie; tipă, individă. Vezi definitia »
CALCOCLORÓZĂ s.f. Îngălbenire a frunzelor unei plante din cauza lipsei de fier asimilabil în solurile bogate în calciu. [< fr. chalcochlorose]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z