SÁNCHI adv. (Fam.) Vorbă să fie! așa să crezi! cum s-ar zice. [Var.: sánche adv.] – Din tc. sankı. Vezi definitia »

teléchi, teléchiuri, s.n. (reg.) 1. bucată de pământ cultivat; moșie; loc de casă. 2. grădină. Vezi definitia »

MĂNÚCHI s. n. v. mănunchi. Vezi definitia »

panghí (-ghésc, -ít), vb. – (Arg.) A fura. Origine îndoielnică. Probabil din țig. pangi „cinci” (Juilland 170). Der. din țig. phand- „a apuca” (Graur, BL, VI, 166) nu pare să convină. Vezi definitia »

únchi (-i), s. m. – Termen de adresare al copiilor către frații părinților. – Unchi mare, fratele bunicului; unchi mic, văr al tatălui. – Var. unchiu. Lat. ăνuncŭlus, probabil provenit din *unclus (Pușcariu 1809; REW 838; Rosetti, I, 70), cf. prov., fr. oncle, alb. unkj (Philippide, II, 632). Uz general (ALR, I, 165). – Der. unchiaș, s. m. (bătrîn). Vezi definitia »