Definita cuvantului busolă
busólă (busóle), s. f. – Instrument alcătuit dintr-un cadran și un ac magnetic care se așază pe direcția nord-sud. – Mr. pusulă. Fr. boussole. În mr., din tc. pusula (‹ ngr. μπούσουλα).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu busolă
șopeácă s.f. (reg.) podul șurii în care se păstrează fânul; șopeci. Vezi definitia »
HEPATÍTĂ, hepatite, s. f. Denumire generică dată afecțiunilor inflamatorii de natură virotică, microbiană sau toxică ale ficatului. – Din fr. hépatite. Vezi definitia »
ECHIVALÉNȚĂ s. f. 1. însușire a tot ceea ce este echivalent; egalitate de valoare, de semnificație etc. 2. (log.) relație între două enunțuri sau judecăți care sunt adevărate sau false împreună. 3. (mat.) relație simetrică, reflexivă și tranzitivă între elementele unei mulțimi. 4. simptom care substituie un altul obișnuit pentru o anumită boală. ◊ manifestare patologică la epileptici, care înlocuiește crizele propriu-zise. (< fr. équivalence) Vezi definitia »
PERISFÉRĂ s. f. înveliș intern al globului terestru, între 100 și 1200 km; sima. (< fr. périsphère) Vezi definitia »
într-o dungă expr. 1. nebun, țicnit. 2. beat, cherchelit. Vezi definitia »