ZOOTERAPÍE s.f. Știință care studiază metodele de a vindeca bolile animalelor; zooterapeutică; terapeutică animală. [Gen. -iei. / < fr. zoothérapie, cf. gr. zoon – animal, therapeia – îngrijire]. Vezi definitia »

LEUCOCITURÍE, leucociturii, s. f. Prezență a leucocitelor în urină; cantitate de leucocite prezente în urină. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucocyturie. Vezi definitia »

EXSUDÁȚIE s.f. 1. Exsudare. 2. Separare și ieșire a unor componenți la suprafața unui material. ♦ Apariție la suprafața unui strat de asfalt a excesului de bitum sau de gudron. [Gen. -iei. / < fr. exsudation]. Vezi definitia »

DEDENTÍȚIE, dedentiții, s. f. (Med.) Pierdere a dinților (la bătrânețe). – Din fr. dédentition. Vezi definitia »

PRECORDIALGÍE s. f. durere localizată în regiunea precordială. (< fr. précordialgie) Vezi definitia »