CĂLȚUNĂREÁSĂ, călțunărese, s. f. (Reg.) Femeie care duce darurile miresei. Călțunar + suf. -easă. Vezi definitia »

SCARLATÍNĂ s.f. Boală infecțioasă și epidemică, care se întâlnește mai des la copii și care se manifestă prin febră, dureri de gât și prin mici pete roșii pe tot corpul, urmate de descuamarea pielii. [< fr. scarlatine]. Vezi definitia »

COCOÁRĂ s. f. v. cocor. Vezi definitia »

HURDUITÚRĂ, hurduituri, s. f. (Reg.) Zgomot produs de ceva care huruie; huruitură, huruială, huruit¹. [Pr.: -du-i-] – Hurdui + suf. -tură. Vezi definitia »

HÁRPĂ, harpe, s. f. Instrument muzical format dintr-o ramă mare triunghiulară, pe care sunt fixate coarde diferite ca lungime și ca acordaj (dispuse într-o cutie de rezonanță și o consolă) și care sunt puse în vibrație prin ciupire cu degetele de la ambele mâini. [Var.: hárfă, árpă, árfă s. f.] – Din fr. harpe, germ. Harfe. Vezi definitia »