VOINICÍCĂ, voinicele, s. f. 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpină și frunze păroase și cu flori galbene așezate în ciorchini la vârful tulpinii (Sisymbrium loeselii). 2. Usturoiță. – Voinic + suf. -ică. Vezi definitia »

AUXANOGRÁMĂ s. f. rezultatul determinării necesităților nutritive ale plantelor. (< fr. auxanogramme) Vezi definitia »

VARÓRĂ s.f. (Fiz.) Unitate de energie reactivă corespunzând puterii reactive de un var pe oră. [< fr. varheure]. Vezi definitia »

ATÉLĂ, atele, s. f. Fiecare dintre elementele care formează împreună un dispozitiv întrebuințat pentru a imobiliza corpul sau membrele bolnave, în special fracturate. – Fr. attelle. Vezi definitia »

a se băga pe țeavă expr. 1. (deț.) a denunța pe cineva care a săvârșit o abatere disciplinară. 2. a face recomandări favorabile cuiva în vederea obținerii unei recompense. Vezi definitia »