IMATERIÁL, -Ă, imateriali, -e, adj. Care există numai în conștiință; spiritual; p. ext. lipsit de formă precisă, de contur, de consistență. [Pr.: -ri-al] – Din fr. immatériel, lat. immaterialis. Vezi definitia »

INTERSEPTÁL, -Ă adj. între, dintre septuri. (< engl. interseptal) Vezi definitia »

RASTRÁL s.n. Raster (2). [< germ. Rastral]. Vezi definitia »

INSTRUMENTÁL, -Ă I. adj. 1. (despre muzică) executat cu ajutorul instrumentelor. 2. complement circumstanțial ~ = complement care arată mijlocul prin care se îndeplinește o acțiune; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care îndeplinește în frază rol de complement circumstanțial instrumental. ◊ (psih.; despre condiționări, obiecte, acte psihice) care servește drept mijloc pentru dezvoltarea unei acțiuni sau obținerea unui efect. II. s. n. caz al flexiunii nominale în indo-europeană (transmis și în limba rusă) care arată instrumentul cu ajutorul căruia se realizează acțiunea verbului. (< fr. instrumental) Vezi definitia »

AVÁL¹ adv. (În expr.) În aval (în legătură cu situația unui punct de pe cursul unei ape) = mai aproape de vărsare (în comparație cu alt punct). – Fr. aval. Vezi definitia »