pérje (-e), s. f. – Prună. – Var. perjă. Mag. parász „prună”. Der. din „a prăji” (Cihac, II, 252), din pol. perz „pufulețul plantelor” (Tiktin), din săs. Pfirsich „piersic” (Lacea, Dacor., V, 400), din mag. persza „piersică” (Scriban) sau din parje (Byck-Graur) e mai puțin probabilă. În Mold. – Der. perj, s. m. (prun, Prunus domestica), formație regresivă; perjar, s. m. (producător de prune); perjerie, s. f. (livadă de perji). Vezi definitia »

șárje (-e), s. f. – Încărcătură, atac, asalt. Fr. charge. – Der. șarja, vb., din fr. charger. Vezi definitia »

déje (-je), s. n. – Găleată, ciubăr, în general de lemn. – Var. dejă. Mag. dézsa, și posibil în parte din sl. djeza, rus. deza (Tiktin; Candrea; Scriban). În Trans. și Mold. Var. este doar ortografică. Vezi definitia »

ghíje (-ji), s. f. – 1. Pănușă de porumb. – 2. Coadă verde de nucă. – Var. ghij. Origine necunoscută. – Der. ghijură, s. f. (știulete de porumb crud); ghija, vb. (a dezghioca, a curăța de boabe); ghijos, adj. (care are multe foi). Cf. gheura. Vezi definitia »

gláje (-ắji), s. f. – 1. Sticlă, geam. – 2. Sticlă, recipient. Germ. Glas, săs. glôez (Borcea 190). Se folosește numai în Trans., și, cu sensul 2, în Arg. – Der. glăjer, s. m. (persoană care fabrică sau vinde geamuri); glăjerie, s. f. (sticlărie). Vezi definitia »