TURN¹ s. n. 1. construcție de zidărie, de beton etc., de înălțime relativ mare în raport cu dimensiunile bazei. ♦ ~ -lanternă = turn susținut de patru arce mari și străpuns de goluri prin care se asigură iluminatul unei biserici, care se înalță deasupra careului transeptului; (tehn.) ~ de extracție = construcție deasupra gurii unui puț de mină în care se află dispozitivele de ghidare a cablurilor cu care se realizează manevra de transport din puț; ~ de control = construcție foarte înaltă, din care se dirijează zborurile de pe un aerodrom; ~ de fildeș = expresie indicând izolarea unui scriitor, artist de realitățile înconjurătoare. 2. tură². (< germ. Turm) Vezi definitia »

TÂRN² s. n. v. târnă. Vezi definitia »

TERN, -Ă adj. (Liv.) Șters, mat, spălăcit; (fig.) fără relief, fără culoare; monoton. [< fr. terne]. Vezi definitia »

ALTÉRN, -Ă adj. Unghiuri alterne = unghiurile formate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă; frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) care cresc de o parte și de alta a tulpinii sau a ramurilor unei plante la distanțe diferite; (agr.) sistem altern = sistem de agricultură bazat pe alternarea culturilor. [< fr. alterne, cf. lat. alternus]. Vezi definitia »

CORN( cornuri de mancat ) :pl.: cornuri.s.f. Vezi definitia »