șoátiță, șoátițe, s.f. (reg.) 1. persoană neglijentă. 2. persoană ticăloasă. Vezi definitia »

MÉȘĂ s. f. 1. șuviță de păr. ◊ adaos de păr care completează și îmbogățește părul actorului sau al actriței atunci când e nevoie. 2. fâșie de tifon introdusă într-o rană adâncă pentru drenaj. (< fr. mèche) Vezi definitia »

COEXISTÉNȚĂ s. f. existență simultană a mai multor lucruri, ființe, fenomene. ♦ ~ pașnică = principiu de bază al relațiilor internaționale dintre state cu orânduiri sociale diferite, potrivit căruia acestea se angajează să renunțe la folosirea războiului ca mijloc de rezolvare a problemelor litigioase. (< fr. coexistence) Vezi definitia »

AUDIOFRECVÉNȚĂ s.f. Frecvență a undelor sonore care pot fi percepute de urechea umană. [< fr. audiofréquence]. Vezi definitia »

TERACÓTĂ, teracote, s. f. 1. Produs ceramic (obținut din argilă prin ardere în cuptoare la o temperatură joasă și prin smălțuire), din care se fac plăci pentru sobe, obiecte ornamentale etc. 2. Sobă de teracotă. 3. Sculptură realizată în tehnica obținerii teracotei (1). – Din it. terracotta. Vezi definitia »