LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde. ◊ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălța, a crește în înălțime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mari cantitatea. 4. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mari, a (se) prelungi. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. – Din lung. Vezi definitia »

RUGÍ, rugesc, vb. IV. Intranz. (Livr.) A striga ca leul. – Cf. lat. rugire, fr. rugir. Vezi definitia »

BOȘOROGÍ, boșorogesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de hernie. ♦ Fig. A se ramoli (de bătrânețe). – Din boșorog. Vezi definitia »

BOIAGI (BOIADJI), Mihail G. (c. 1780-c. 1845, n. Buda), cărturar aromân. Autor al unei gramatici a dialectului aromân scrisă în română (cu alfabet latin), greacă și germană. Vezi definitia »

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV. Intranz. A se însera; a se întuneca. – Din amurg. Vezi definitia »