HĂRNICÍ, hărnicesc, vb. IV. 1. Refl. A se arăta harnic, a se face, a deveni harnic, sârguincios. 2. Tranz. A stimula, a îndemna la lucru. 3. Intranz. A lucra cu zel, a munci cu hărnicie. – Din harnic. Vezi definitia »

scobáci², -ce, adj. (reg.; despre lemnul de lucru) care este puțin curbat, care are mai multe noduri sau asperități pe suprafață. Vezi definitia »

mananci cacat Vezi definitia »

strelíci, strelíci, s.m., adj. (reg.) 1. (s.m.) fluture mic de seară, de culoare vânătă, cu pudră fină pe aripi. 2. (s.m.) pată mică pe piele. 3. (s.m.) pistrui. 4. (s.m.) rotocol de grăsime la suprafața unor lichide (mai ales a supei); steluță. 5. (s.m.; fig.; la pl.; în forma: strilici) sclipire a ochilor. 6. (s.m.; în forma: strelice) picătură. 7. (adj.; în forma: stârlic) pipernicit. 8. (s.m.; în forma: stârlici) numele unui joc de copii. Vezi definitia »

smârcí, smârcésc, vb. IV (reg.) 1. (despre apă) a musti; a plescăi. 2. (despre oameni) a plânge înăbușit (alintat și prefăcut) trăgând aerul pe nas cu zgomot; a (se) smiorcăi. 3. (despre vite) a sorbi. 4. a râvni (să bea, să mănânce). Vezi definitia »