ALCALÓZĂ s. f. Mărirea alcalinității sângelui datorită unor tulburări funcționale. – Fr. alcalose. Vezi definitia »

NECRÓPOLĂ s. f. 1. (ant.) cimitir. 2. cavou, criptă. (< fr. nécropole, gr. nekropolis) Vezi definitia »

tulpínă (-ni), s. f. – 1. Trunchi de copac. – 2. Tijă centrală a unei plante. – Var. trupină, turpină. Bg., sb. trupina, de la trupŭ, cf. trup (Cihac, II, 425; Tiktin). Forma înv. este trupină, din care pare să se fi dezvoltat *trulpină, cu l expresiv; r s-ar fi disimilat într-o fază posterioară. Vezi definitia »

câșlă (cấșle), s. f. – 1. (Înv.) Tabără de iarnă a tătarilor. – 2. Tabără, campament. – 3. Așezare stabilă a ciobanilor, mai ales în timpul iernii. – Mr. cășlă, megl. cășlá. Tc. kișla „cazarmă” (Șeineanu, II, 93; Lokotsch 1281), cf. bg. kŭsla, rus. kišlja „gospodărie”. – Der. cîșlar, s. m. (baci); cîșlăriță, s. f. (băciță); cîșlărie, s. f. (așezare a ciobanilor). Vezi definitia »

CLÍSMĂ s. f. spălătură intestinală prin introducerea unor lichide în intestinul gros cu un irigator. (< germ. Klysma, ngr. klysma) Vezi definitia »