Definita cuvantului observare
OBSERVÁRE s.f. 1. Acțiunea de a observa și rezultatul ei. ♦ Observație (3). 2. (Mil.) Cercetare, supraveghere a inamicului și a obiectivelor lui în scopul obținerii de informații; observație. 3. (Statist.) Prima fază a cercetării, constând în înregistrarea informațiilor cu privire la caracteristicile unităților unei colectivități statistice. [< observa].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu observare
RUPTOÁRE s.f. ~ 2. Expr. Ruptoarea prețului = fixarea, stabilirea, ruperea prețului; v. rupt1. 3. (Învechit, în construcție cu verbul a face) Început, primul pas. Îi ucid fără cruțare, scăpând pe al lor căpitan. Ruptoarea era făcută; sângele cursese. Vezi definitia »
inprimare Vezi definitia »
NĂSCÁRE, născări, s. f. (Pop.) Naștere. ◊ Loc. adj. și adv. Din născare = din naștere. – Naște + suf. -are. Vezi definitia »
EXHUMÁRE s.f. Acțiunea de a exhuma și rezultatul ei; exhumație. ♦ (Geol.) Dezvelire a unor forme de relief mai vechi de sub o cuvertură de roci mai noi, erodate. [< exhuma]. Vezi definitia »
cerere reconventională. Vezi definitia »