ANTONOMÁZĂ s. f. figură retorică constând în folosirea unui nume comun în locul unuia propriu și invers; antonomasie. (< fr. antonomase) Vezi definitia »

năgrábă adv. (reg.; în loc. vb.) a da năgrabă = a năvăli, a se năpusti, a tăbărî (asupra cuiva). Vezi definitia »

CASPICĂ, Marea ~, cel mai întins lac sărat de pe glob, situat la limita dintre Europa și Asia, între Azerbaidjan, Rusia, Turkmenia și Iran; 376 mii km². Ad. max.: 1.025 m. Ad. medie: 184 m. Din 1929 pînă în 1960, nivelul său a scăzut cu 2 m; el este cu 27,9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Salinitatea variază de la 1-2‰ în N, la 300‰ în G. Kara-Bogaz Gol. În M.C. se varsă fl. Volga, Ural, Terek, Emba, Kuta ș.a. Pescuit de sturioni. Zăcăminte de petrol. Navigație. Porturi pr.: Baku, Astrahan, Bandar e Anzali. Vezi definitia »

pléșmă, pléșme, s.f. (reg.) boală care se manifestă prin inflamarea mucoasei bucale; stomatită. Vezi definitia »

HIDROSCÁLĂ s. f. suprafață de apă amenajată cu instalațiile necesare decolării și amerizării hidroavioanelor. (< fr. hydroescală) Vezi definitia »