EPITÉT s. n. figură de stil constând în alăturarea unui cuvânt de un altul pentru a-l lămuri, a-l determina cât mai nuanțat. ◊ calificativ. (< fr. épithète, lat. epithetum, gr. epitheton) Vezi definitia »

KNESSÉT s. n. Parlament unicameral al statului Israel. [Scris și knesseth] – Din engl. knesset. Vezi definitia »

CABINÉT, cabinete, s. n. I. 1. Încăpere dintr-o locuință sau dintr-o instituție, folosită pentru exercitarea unei profesiuni. ♦ Biroul unei persoane cu muncă de răspundere. Cabinetul ministrului ◊ Șef (sau director) de cabinet = funcționar însărcinat cu pregătirea lucrărilor unui conducător de mare instituție. Lucrări de cabinet = lucrări auxiliare, de secretariat. (În unele țări) Cabinet de instrucție = birou pentru cercetarea și trierea probelor de acuzare condus de un judecător de instrucție. ◊ Încăpere în care sunt expuse obiecte de muzeu, de studiu etc. Cabinet de numismatică. 2. Secție sau serviciu în întreprinderi, în instituții de învățământ etc., destinate unor studii și consultații de specialitate. Cabinet tehnic. 3. (În unele țări) Consiliu de miniștri; guvern. II. Mobilă de dimensiuni mici, cu sertare, destinată păstrării obiectelor de preț. – Din fr. cabinet. Vezi definitia »

ZÚMZET, zumzete, s. n. 1. Sunet caracteristic pe care îl produc insectele, mai ales albinele, când zboară; bâzâit, zumbăire. ♦ Zgomot produs de o vibrație puternică și continuă a anumitor obiecte sau mașini. 2. Murmur, freamăt. – Zumzăi + suf. -et. Vezi definitia »

BUGÉT s. n. 1. balanța veniturilor și cheltuielilor unui stat, a unei întreprinderi, instituții, familii pe o perioadă de timp determinată. 2. ~ de timp = timpul de care dispune un individ, o colectivitate pentru a rezolva anumite probleme. (< fr. budget) Vezi definitia »