ȘESENÁL, șesenale, adj., s. n. (Plan) de șase ani. – De la șase (după cincinal). Vezi definitia »

HAL s. n. Stare rea, situație vrednică de plâns. ◊ Loc. adv. În așa hal (că)... = în așa măsură (că)... Într-un hal... sau Într-un hal fără (de) hal = în cea mai proastă stare. ◊ Expr. A nu avea hal să... = a nu fi în stare, a nu putea să... – Din tc. hal. Vezi definitia »

VANDÁL s.m. 1. Membru al unui vechi trib germanic care, în secolul V, a invadat Imperiul roman de răsărit, producând mari distrugeri. 2. (Fig.) Cel care are o comportare necivilizată (față de operele și bunurile culturii). [< fr. vandale]. Vezi definitia »

PROVIDENȚIÁL, -Ă adj. care aparține providenței. (< fr. providentiel) Vezi definitia »

BIFUNCȚIONÁL, -Ă adj. cu dublă funcție. (< bi- + funcțional) Vezi definitia »