AMIGDÁLĂ s.f. 1. Fiecare dintre cele două glande în formă de migdală, situate în fundul gurii de o parte și de alta a omușorului; tonsilă. 2. Cavitate veziculară de formă neregulată, de dimensiuni mici, care se întâlnește frecvent în rocile vulcanice bazice. // (În forma amigdal-, amigdalo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „amigdală”, „amigdalian”. [< fr. amygdale, cf. gr. amygdale – migdală]. Vezi definitia »

profesorícă s.f. (înv.) profesoriță. Vezi definitia »

BRACHÉTĂ s. f. raportul de multiplicare dintre pedalier și micul pinion al unei biciclete. (< fr. braquet) Vezi definitia »

MITÉNĂ, mitene, s. f. Mănușă care acoperă numai o parte a mâinii, lăsând descoperite ultimele două falange ale degetelor. – Din fr. mitaine. Vezi definitia »

coábă s.f. (reg.) fructul măceșului sau al trandafirului; căcădare, măceașă. Vezi definitia »