Definita cuvantului scrâșcare
scrâșcáre, scrâșcắri, s.f. (înv. și reg.) 1. scrâșnire (din dinți). 2. (fig.) suferință foarte mare (fizică sau morală); scrâșnet, scrâșnire, scrâșnit.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu scrâșcare
REPOVESTÍRE, repovestiri, s. f. Acțiunea de a repovesti și rezultatul ei. – V. repovesti. Vezi definitia »
MAGHIARIZÁRE, maghiarizări, s. f. Faptul de a (se) maghiariza. – V. maghiariza. Vezi definitia »
SĂRUTÁRE, sărutări, s. f. Acțiunea de a (se) săruta și rezultatul ei; sărut, sărutat. – V. săruta. Vezi definitia »
AUTOACUZÁRE s.f. Acțiunea de a se autoacuza. ♦ (Med.) Formă de delir în care bolnavul se învinuiește de fapte imaginare. [< autoacuza, cf. fr. auto-accusation]. Vezi definitia »
pasare salbatica din familia corvus asemanatoare ciorii comune dar mult mai supla (ardelenism) Vezi definitia »