EDÉM s.n. (Med.) Umflătură nedureroasă rezultată din infiltrarea unui lichid seros într-un țesut celular subcutanat. ◊ Edem pulmonar = afecțiune cauzată de transvazarea plasmei sanguine în alveolele pulmonare. [< fr. oedème, cf. gr. oidema – umflătură]. Vezi definitia »

MONÉM s. n. cea mai mică unitate lingvistică dotată cu semnificație. (< fr. monème) Vezi definitia »

golém s.m. Ființă creată artificial (după o legendă iudaică) din lut și însuflețită de un rabin, care, devenind primejdioasă prin forța sa, a fost nimicită; monstru leviatan (1). (< engl. golem) Vezi definitia »

CREM adj. invar. Alb-gălbui (de culoarea untului). – Din fr. crème. Vezi definitia »

GHEM¹, gheme (ghemuri), s. n. 1. Obiect de formă (relativ) sferică, rezultat prin depănarea unor fire (de ață, de lână etc.). ◊ Expr. A face ghem = a) a depăna în formă de ghem¹ (1); b) a face mototol (1). Loc. vb. A se face (sau a sta) ghem = a se ghemui. 2. Al treilea compartiment al stomacului rumegătoarelor (2). – Lat. *glemus (= glomus). Vezi definitia »