VACÁNT, -Ă, vacanți, -te, adj. 1. (Despre posturi, funcții etc.) Care nu este ocupat de nimeni, fără titular; liber. 2. (Jur.; despre succesiuni) Care este disponibil și nereclamat de moștenitori. – Din fr. vacant, lat. vacans, -ntis. Vezi definitia »

AMENAJAMÉNT s.n. 1. Disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor. ♦ Lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate. 2. (Rar) Organizare, întocmire rațională. [< fr. aménagement]. Vezi definitia »

PROSPICIÉNT, -Ă adj. care dă, privește către un anumit loc; orientat, într-un anumit fel, către ceva. (< it. prospiciente, lat. prospiciens) Vezi definitia »

ADRESÁNT, -Ă s.m. și f. Cel căruia i se adresează o scrisoare; destinatar. [< germ. Adressant]. Vezi definitia »

vânt s. n, pl. v'ânturi Vezi definitia »