Definita cuvantului lătrător
LĂTRĂTÓR, -OÁRE, lătrători, -oare, adj. (Rar; despre câini) Care latră. ♦ Fig. (Despre felul de a vorbi al cuiva) Asemănător cu un lătrat. ♦ (Substantivat, m.) Câine. – Lătra + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu lătrător
DATÓR, -OÁRE, datori, -oare, adj. 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). ◊ Expr. Dator vândut = plin de datorii. A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. ♦ Îndatorat fața de cineva pentru un serviciu, un sprijin etc. 2. Obligat (moralicește sau prin lege, printr-o învoială) să facă ceva. – Lat. debitorius (după da2). Vezi definitia »
TELESPECTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care urmărește emisiunile de televiziune. (< fr. téléspectateur) Vezi definitia »
FASCINATÓR, -OÁRE adj. fascinant. (< fr. fascinateur, lat. fascinator) Vezi definitia »
DIXTUÓR s. n. formație instrumentală alcătuită din zece interpreți. ◊ lucrare instrumentală de cameră pentru o asemenea formație. (< fr. dixtuor) Vezi definitia »
REFRACTÓR s.n. 1. Telescop, lunetă astronomică al cărei obiectiv este alcătuit din mai multe lentile. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin fenomenul de refracție. [Cf. fr. réfracteur]. Vezi definitia »