LIMBÁREȚ, -Ă, limbareți, -e, adj. Limbut, vorbăreț, flecar. – Limbă + suf. -areț. Vezi definitia »

SMALȚ, smalțuri, s. n. 1. Masă sticloasă formată din diverși oxizi anorganici, cu care se acoperă suprafața obiectelor de ceramică sau de metal pentru a le face impermeabile, a le feri de oxidare sau a le înfrumuseța; email. ♦ Material sticlos sau obiect făcut dintr-un astfel de material. 2. Substanță albă și lucioasă care acoperă suprafața vizibilă a dinților. [Var.: (înv.) smalt s. n.] – Din ngr. smálto(n), germ. Schmalz. Vezi definitia »

CLOBÁNȚ, clobanțuri, s. n. (Reg.) 1. Clonț (1). 2. Cârligul fântânii de care se atârnă cofa pentru a scoate apă. – Comp. clonț. Vezi definitia »

cuștuléț s.n. (reg.) gustare. Vezi definitia »

popéț, popéți, s.m. (reg.) 1. numele a două specii mici; molan și zvărlugă. 2. nume dat mai multor insecte din familia lăcustelor, care scot un țârâit asemănător cu fâșâitul coasei. Vezi definitia »