CONSTRICȚIÚNE s.f. Strângere, îngustare (printr-o presiune circulară). ♦ Mișcare de apropiere a pereților canalului fonator, prin care suflul de aer expirat produce un zgomot caracteristic. [Var. constricție s.f. / cf. fr. constriction, lat. constrictio]. Vezi definitia »

RADIAȚIÚNE s.f. v. radiație. Vezi definitia »

așterné (aștérn, așternút), vb. – 1. A întinde, a extinde, a expune. – 2. A pune pe hîrtie, a scrie. – 3. A acoperi. – 4. A da jos, a trînti. – 5. (Refl.) A fugi în goana mare (se construiește cu dat.). – 6. (Refl.) A-și petrece timpul cu cineva. – 7. A face patul. – Mr. așternu, aștearnire, megl. ștern, șterniri, istr. (a)șternu. Lat. asternĕre (Cipariu, Gram., 107; Pușcariu 151; Candrea-Dens., 105; REW 8248; DAR); cf. alb. stron, piem. sterni „a pava”, tess. sterni „a întinde paie pe jos vitelor”, sard. isterriri „a desface snopii”, engad. sterner. – Der. așternut, s. n. (lenjerie de pat; pat). Vezi definitia »

îngroziciúne s.f. (înv.) îngrozire, groază, îngrozitură. Vezi definitia »

PUTREJÚNE, putrejuni, s. f. (Înv.) Putregai (1). – Putred + suf. -iune. Vezi definitia »