CONTRAMÁRȘ s.n. Marș al unei armate făcut în sens contrar celui în care s-a mers la început. [Cf. fr. contremarche]. Vezi definitia »

mariáș, mariáși, s.m. (înv.) 1. monedă austriacă de argint, care a circulat și în Țările Române. 2. joc de cărți. 3. dans popular la nuntă. Vezi definitia »

lăpúș (lăpúși), s. m. – Brusture (Telekia speciosa). – Mr. lîpuș, megl. lăpu(ș). Sl., cf. bg. lopuš, rus. lepucha (DAR), alb. ljapuš, mag. lapu, de unde dubletul lapuc, s. m. (brusture). După P. Papahagi, Analele Acad. Rom., XXIX, 128 și REW 4903, din lat. lappa, cf. împotrivă Graur, BL, V, 103. – Der. lăpușnic, s. m. (plantă nedeterminată); lăptuc, s. m. (brusture), prin încrucișare cu lăptucă. Vezi definitia »

PIEPTĂNÁȘ, pieptănași, s. m. Pieptănuș (1). – Pieptene + suf. -aș. Vezi definitia »

CUFĂRÁȘ, cufărașe, s. n. Diminutiv al lui cufăr. – Cufăr + suf. -aș. Vezi definitia »