ȚÂRÂÍT¹ adv. (În legătură cu modul de a cânta la un instrument cu coarde) Din vârful arcușului, fără rezonanță; tremurat. – Din țârâi². Vezi definitia »

ALEXANDRÍT, alexandrite, s. n. (Min.) Crisoberil. – Din germ. Aleksandrit, fr. alexandrite. Vezi definitia »

CIORDÍT s. n. (Fam.) Faptul de a ciordi; ciordeală, șterpeleală. – V. ciordi. Vezi definitia »

SMÂNCÍT, -Ă adj. v. smucit². Vezi definitia »

AȚIPÍT, -Ă, ațipiți, -te, adj. Abia adormit. – V. ațipi. Vezi definitia »