Definita cuvantului căcior
căciór (căcioáră), adj. – 1. (Oaie) cu pete albe în jurul ochilor. – 2. Pătat, stropit. – Absurd, extravagant. Origine necunoscută. Este foarte probabil legat direct de căciulă, ceea ce se explică prin ideea de cap acoperit, care sugerează amplasarea petelor albe. Sensul 3 se datorează particularităților animalelor de acest fel, cf. breaz. După Cihac, II, 36, provine din mag. kacer „cochet, prost”; Scriban semnalează o asemănare, pur întâmplătoare, cu rut. kačur „rață”. – Der. căciorie, s. f. (extravaganță, unicitate); căciori, vb. (a păta; a umple de noroi).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu căcior
nemuritor Vezi definitia »
DETENTÓR s.m. (Jur.) Persoană care deține un lucru; deținător. [< fr. détenteur]. Vezi definitia »
REOFÓR, reofori, s. m. Fir al unei pile electrice. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéophore. Vezi definitia »
JICLÓR, jicloare, s. n. Parte a carburatorului, de forma unui dop, cu un orificiu care dozează debitul de combustibil necesar formării amestecului carburant la motoarele cu ardere internă. – Din fr. gicleur. Vezi definitia »
PULSOREACTÓR s. n. reactor pentru supersonice, care funcționează prin combustie discontinuă. (< fr. pulsoréacteur) Vezi definitia »