MIJLOCÍRE, mijlociri, s. f. Acțiunea de a mijloci și rezultatul ei; intervenție, mediere, mediație. ◊ Loc. prep. Prin mijlocirea... = prin intermediul..., cu ajutorul... – V. mijloci. Vezi definitia »

VÍSCERE s. n. pl. totalitatea organelor care se găsesc în cavitatea toracică și abdominală a corpului; măruntaie. (< fr. viscères) Vezi definitia »

LUMÂNÁRE, lumânări, s. f. 1. Obiect de luminat în formă de cilindru subțire, făcut din ceară sau din altă materie grasă solidificată, având la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacără, producând lumină. ◊ Loc. adv. și adj. (Drept) ca lumânarea = foarte drept. La lumânare = la lumina lumânării. ◊ Expr. A căuta (pe cineva sau ceva) cu lumânarea = a căuta (pe cineva sau ceva) cu multă stăruință. A ține (cuiva) lumânarea = a veghea pe cineva în momentul morții (ținându-i lumânarea aprinsă). 2. (Înv.) Unitate de măsură convențională pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candelă. 3. Plantă erbacee cu flori gălbui, dispuse într-un spic lung (Verbascum phlomoides). – Lat. luminaria. Vezi definitia »

FUMIZÁRE s.f. Acțiunea de a produce fum artificial cu ajutorul unor substanțe chimice. ♦ (Mil.) Acoperire a unui obiectiv cu fum sau cu ceață artificială, în scopul mascării lui. [< fumiza]. Vezi definitia »

LAMBRISÁRE, lambrisări, s. f. Operație de executare a unui lambriu. – V. lambrisa. Vezi definitia »