ghíndură (ghínduri), s. f. – Ganglion, umflătură. – Mr., megl. gl’indură. Lat. glandŭla (Pușcariu 715; Candrea-Dens., 742; REW 3777; DAR), cf. alb. gjëndërë (Pușcariu, Lr., 266). – Der. ghinduros, adj. (umflat, cu ganglioni), pe care Pușcariu 717 și Candrea-Dens., 743 îl derivă direct din lat. glandŭlŏsus. – Din rom. provine sb. glindura (Candrea, Elementele, 408). Vezi definitia »

MIOFIBRÍLĂ, miofibrile, s. f. Filament foarte fin al țesutului muscular, care determină contracția mușchilor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myofibrille. Vezi definitia »

CICLOPARAFÍNĂ s. f. ciclan. (< fr. cycloparaffine) Vezi definitia »

URETERÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a ureterelor. [< fr. urétérite]. Vezi definitia »

PUBÉLĂ s.f. Recipient în care se depun resturile menajere; ladă de gunoi portabilă. [< fr. poubelle]. Vezi definitia »